"Nu vreau să fiu la bunul plac al emoțiilor. Vreau să le folosesc, să mă bucur de ele și să le domin." - Dorian Gray

 Editura: Polirom, An apariție: 2012

       "Vrei să ştii marea dramă a vieţii mele? E că mi-am pus geniul în viaţă, iar în opere mi-am pus doar talentul!" - Andre Gide,  Amintiri despre Oscar Wilde 

      Portretul lui Dorian Gray, de Oscar Wilde este unul dintre cele mai cunoscute romane ale autorului. Dar oare câți dintre voi știu că geneza romanul a pornit de la un pariu? Oscar Wilde, care la vremea aceea nu avea niciun roman publicat, a scris Portretul lui Dorian Gray în decurs de câteva zile pentru a câștiga un pariu cu unul dintre prietenii săi. Pariul era că autorul nu va reuși niciodată să scrie un roman.

      Romanul este unul complex și prezintă povestea tânărului și fermecătorului Dorian Gray. Frumusețea lui este legendară și în urma unei dorințe nebunești, el nu va mai fi afectat niciodată de trecerea timpului sau de urmele viciilor. Cum? Ei bine, portretul pictat de unul din prietenii săi, Basil, va păstra imaginea sufletului tânărului. Dorian își va dori să experimenteze viața și toate plăcerile pe care aceasta le poate oferi. Nu contează ce se va întâmpla cu cei din jurul său și nu trebuie să se îngrijoreze de urmele pe care acțiuniile sale le vor lăsa. Sufletul său va rămâne bine ascuns, tabloul fiind mutat în camera copilăriei lui (veți înțelege rolul acestei camere după lectură), iar la exterior el va emana puritate și frumusețe adolescentină.

      Cu toate că Dorian Gray este eroul principal, mai fascinant mi s-a părut prietenul său, lordul Henry Wotton. Precum tânărul Dorian, am fost atrasă de personalitatea acestui bărbat, de ideile cu care el privește viața și de felul cum îi tratează pe cei din jur. Mi se pare că îi face plăcere să observe suferința altora, ba chiar aș spune că e singura lui plăcere. Să analizeze comportamentul oamenilor și reacțiile acestora. Iar dintre toți, îl găsește cel mai fascinant pe inocentul Dorian Gray, pe care îl va "manipula" și studia de-a lungul prieteniei lor.

"Viața omului - asta i se părea a fi singurul lucru care merită investigat. Prin comparație, tot restul era lipsit de valoare"

      Ideea cărții și cea ce vrea să transmită este dualitatea din noi. Lupta care se dă mereu în interoriul nostru, dintre dreptate și tentație. Sufletul e singurul care ne ține pe calea cea bună și ne atrage atenția atunci când greșim. Știți cum se spune, nu putem scăpa de păcatele noastre. Iar dacă încercăm, dacă reușim să ascundem urmele păcatelor noastre, nu numai că îi mințim pe cei din jur, dar ne mințin și pe noi înșine. Iar finalul... vă las pe voi să îl descoperiți.

      "Romanul meu e otrăvitor, dacă vreţi, dar nu puteţi nega că este perfect, iar perfecţiunea este ceea ce căutăm noi, artiştii." - Oscar Wilde

Spor la citit,

Gio